In sarcina trebuie sa se asigure un regim alimentar normocaloric, normoglucidic, normoproteic, normolipidic, echilibrat si diversificat, constand in alimente usor digerabile si asimilabile.

  • Nevoile calorice cresc progresiv pe parcursul sarcinii ajungand la 30 – 40 calorii/kg corp pe zi si pe 24 de ore in ultimele doua trimestre. Necesarul caloric al gravidei variaza intre 2200 si 3000 de cal./24 ore in functie de activitatiile fizice ale acesteia.

Nevoile calorice sunt acoperite in proportie de 60 % de glucide si doar 25 % de lipide, restul va fi furnizat de proteine.

Aportul caloric va fi:

  • suplimentat la gravidele subnutrite anterior sarcinii sau la cele ce desfasoara activitati fizice intense,

  • redus la gravidele cu obezitate sau la cele care prezinta crestere ponderala excesiva, depasind net maxima admisa de 12,5 kg pana la termen,

    • Aportul proteic – necesarul de proteine creste in ultimul trimestru de sarcina pana la 80 – 100 g/24 ore, aproximativ 50 – 60 gr fiind de origine animala (asigura aportul de amnioacizi esentiali).

Regimul hipoproteic sau cu proteine de proasta calitate creste morbiditatea in cursul sarcinii, atat materna cat si fetala.

  • Aportul glucidic – creste la gravida la 5 – 6 g/kg/corp/24 ore. Aceasta se datoreaza cresterii necesarului caloric al organismului gravid si obligativitatii acoperirii nevoilor energetice intr-o proportie mai mare pe seama glucidelor.

  • Aportul lipidic – este de 50 – 60 g/24 ore, grasimile animale reprezentand 60 %. Este asigurata si acoperirea nevoilor crescute de vitamine liposolubile A, D, si E.

  • Aportul mineral

  1. aportul de clorura de sodiu: 4 – 6 g/zi realizat prin adaugarea numai a cantitatii de sare necesara pentru a da gust alimentelor, neadaugarea unui supliment de sare in timpul meselor si excluderea alimentelor conservate prin sarare (muraturi etc).

  2. aportul de calciu : 0,8g/zi, e necesara suplimentarea la gravida de 05 – 0,8 g/zi, acoperita printr-o dieta adecvatacare include obligatoriu lapte si derivati, oua, carne si legume,

  3. necesarul de fier – desi sarcina se insoteste cu o crestere marcata a nevoilor de fier ale organismului (materno-fetal), in conditii normale balanta de fier se mentine intr-un echilibru. Cresterea marcata a nevoilor (de cca 1000 mg de fier) e contracarata de o economie a fierului, obtinuta prin cele 9 luni de amenoree si prin cresterea absorbtiei fierului de la 10 % la 40 %.

Nevoile zilnice de fier cresc la gravida de la 10 mg la cel putin 15 mg si ca urmare a interventiei uneori a factoruilor etiologici de mai sus se impune o suplimentare a aportului de Fe atat prin dieta cat si prin terapie orala.

  1. Creste si necesarul de magneziu, fosfor, cobalt, cupru, iod – si este acoperit in mod normal printr-o alimentatie echilibrata.

    • Aportul de vitamine – cresc nevoile de vitamine C, D, B1, B2, B6, PP, B12 si acid folic. Sunt acoperite printr-un regim echilibrat.

Continutul vitaminic al alimentelor este de o important deosebita pentru buna evolutie a sarcinii si a dezvoltarii fatului. De asemenea regimul sanatos al gravidei poate fi completat de vitamine specifice acestei perioade – Elevit 2.

Vitamina A este necesara pentru cresterea si buna functionare a tesuturilor epiteliale si in metabolismul calciului. Ratia zilnica va fi de 6000 – 800 U.I. in graviditate si lactatie. Se gaseste in unt, galbenus, ficat de vitel, rosii, spanac si morcovi. Carenta in aceasta vitamina poate duce la avorturi spontane si la disgravidii in prima perioada a sarcinii.

Vitamina B1 participa la desfasurarea normala a unor procese metabolice de baza. Tiamina intervine in metabolismul acidului lactic. Tot ea stabileste corelatia dintre metabolismul glucidic si lipidic, crescand prin aceasta dinamica glucidelor spre lipide. Necesarul fiziologic este de 25 – 100 mg/zi. Se gaseste in carnea de porc, oua, nuci, fructe uscate, paine integrala, varza, telina, spanac. Este necesara in contractiile uterine din timpul nasterii. Lipsa ei poate produce mialgii (dureri musculare), nevrite (inflamatia unui nerv), polinevrite, edeme (iesirea de lichid intesuturi).

Vitamina C participa in procesul de prelucrarea al glucozei in ficat. Mai participa la procesul de calcificare, alaturi de vitamina D. Favorizeaza coagularea sangelui, resorbtia fierului in intestin, maturarea hematiilor, dezvoltarea leucocitelor si trombocitelor. Ratia zilnica normala este de 100 mg/zi. Se gaseste in toate legumele verzi si in lapte. Creste rezistenta organismului la infectii si combate anemia. Scaderea ei poate duce la avorturi repetate si stari de oboseala.

Vitamina D2 – actiunea acestei vitamine este strans legata de cea a calciului si a fosforului. Lipsa ei produce rahitism la nou-nascut si o tonicitate redusa a musculaturii. Influenteaza cresterea metabolismului in general. In sarcina si lactatie sunt necesare doze de 100 – 300 U.I. vitamina D2 zilnic. In tratamentul profilactic, la gravide, se administreaza, in ultimele trei-patru luni de sarcina si apoi, in cursul alaptarii, zilnic cate 1 000 – 1500 U.I. vitamina D2. Administrarea abuziva de vitamina D2 este riscanta in timpul graviditatii (in cadrul unui regim alimentar bogat in vitamina D2) deoarece poate produce o osificare intrauterina. Cantitatea de vitamina D2 necesara zilnic in sarcina este de 400 – 800 U.I. Se gaseste in lapte, unt, ficat si untura de peste.

Vitamina E are proprietati antioxidante, fiind un bun stabilizator pentru grasimi si vitamina A. Mareste capacitatea de aparare a organismului, actioneaza similar cu progesteronul. In concluzie, are un, rol deosebit in mentinerea sarcinii. Se gaseste in legumele verzi, galbenus, lapte, unt.

Vitamina K indeplineste numeroase functii. Are actiune antihemoragica (rol deosebit in coagulare). Doza si durata tratamentului depinde de gravitatea cazului si de promptitudinea raspunsului la tratament. Dozele de 30 mg pot fi depasite in cazurile indicate. Se gaseste in vegetale.

Alimentele vor fi intodeauna proaspete, preparate cat mai simplu si repartizate in mai multe mese. Vor fi evitate conservele, mancarurile grase, sosurile, prajelile, tocaturile, vanatul, condimentele, anumite ceaiuri in special ceaiul negru, cafeaua concentrata, bauturile alcoolice tari.

Constipatia – cauzele constipatiei in sarcina sunt:

  • cresterea copilului − in ultimele luni de sarcina, uterul poate apasa pe intestinul gros, astfel incat eliminarea resturilor alimentare poate fi mai dificila;

  • anxietatea;

  • suplimentele cu fier si antiacidele recomandate de medic pot provoca si ele constipatie;

  • consumul insuficient de fibre;

  • consumul redus de lichide.

Pentru combaterea constipatiei se indica consumul de alimente bogate in fibre, consumul crescut de fructe si legume crude si cereale integrale. Consumul de apa trebuie sa fie de 6 – 7 pahare de apa zilnic, sucul de fructe si legume pot fi o alegere buna in suplimentarea consumului de lichide.

Pentru prevenirea carilor dentare este obligatoriu spalatul corect al dintiilor dupa fiecare masa.

Sportul si plimbarea in aer liber sunt utile pentru asigurarea unei digestii bune si a unui tranzit intestinal normal.

Am pregatit, alaturi de Maria si Ruxandra, un antrenament dedicat femeilor insarcinate. Va invitam la o serie de exercitii pentru fesieri, pe care le puteti face in toate cele trei trimestre de sarcina.

#fitmominaction #elevit

antrenament pentru fesieri -recomandat in sarcina